Dispozitive de I/E

bzip este un program de compresie. Este rar utilizat astăzi, deoarece a fost înlocuit de bzip2, ce oferă o compresie mult mai bună.

Dispozitivul de I/E "bzip" nu este direct utilizabil şi este în general folosit ca filtru. De exemplu, dispozitivul de I/E "tar" poate filtra un fişier prin "bzip" pentru a afişa conţinutul unui fişier tar.bz direct într-o fereastră Konqueror.

Dacă daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia bz în Konqueror, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca pe un fişier normal (necomprimat).

Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "bzip", la adresa http://developer.kde.org puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E.

bzip2 este un program de compresie.

Dispozitivul de I/E "bzip2" nu este direct utilizabil şi este în general folosit ca filtru. De exemplu, dispozitivul de I/E "tar" poate filtra un fişier prin "bzip2" pentru a afişa conţinutul unui fişier tar.bz2 direct într-o fereastră Konqueror.

Dacă daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia bz2 în Konqueror, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca pe un fişier normal (necomprimat).

Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "bzip2", la adresa http://developer.kde.org puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E.

Citiţi pagina de manual: bzip2.

Dispozitivul de I/E CGI oferă posibilitatea execuţiei de programe CGI fără să aveţi la dispoziţie un server de web. Este foarte util pentru testarea locală a programelor CGI sau pentru utilizarea de motoare de căutare cu interfaţă CGI, precum cea din Doxygen.

Dispozitivul de I/E implementează protocolul cgi:. El utilizează numele de fişier din URL-ul dat şi caută o listă configurabilă de foldere. Dacă găseşte un executabil cu numele dat, îl execută, îi pasează argumentele URL-ului şi setează variabilele de mediu necesare programelor CGI.

URL-urile de date permit ca mici documente să fie incluse direct în URL. Acest lucru este util pentru mici teste HTML sau alte cazuri care nu justifică un document în sensul adevărat al cuvîntului.

data:,test (reţineţi că există o virgulă după caracterul două puncte) va trimite un document text ce conţine test

Exemplul de mai înainte a generat un document text. Pentru documente HTML trebuie specificat tipul MIME text/html: data:text/html,<title>Un Test</title><p>Acesta este un test</p>. Va fi generat acelaşi rezultat ca şi cum conţinutul ar fi fost încărcat dintr-un document de sine-stătător.

Este posibilă şi specificarea unui set de caractere alternativ. Caracterele pe 8 biţi trebuie "evitate" cu caracterul % (procent) şi numărul hexazecimal de două cifre asociat: data:;charset=iso-8859-1,Gr%FC%DFe aus Schl%E4gl este transformat în Grüße aus Schlägl, iar dacă omiteţi atributul cu setul de caractere veţi obţine ceva asemănător cu Gr??e aus Schl?gl

IETF RFC2397 oferă mai multe informaţii.

Protocolul file este utilizat de toate aplicaţiile KDE pentru a afişa fişierele locale.

Dacă introduceţi file:/numefolder în Konqueror, vor fi listate fişierele acelui folder.

Finger este un program ce afişează informaţii despre utilizatori.

Dacă este activat pe maşina distantă, puteţi afla numele real al utilizatorului, dacă este logat în acel moment, dacă are mesaje necitite şi conţinutul fişierului .plan din folderul personal.

Finger este în mod normal asociat cu o adresă utilizator@numeserver, care poate fi sau nu identică cu adresa reală de e-mail a utilizatorului.

Aproape toţi furnizorii de servicii Internet nu mai permit demult acces finger. Din această cauză nu veţi obţine informaţii utile pentru cei mai mulţi dintre utilizatori.

Unele persoane utilizează fişierul .plan local pentru a stoca cheile PGP, să comunice că sînt în vacanţă şi multe alte felurite informaţii.

Utilizaţi dispozitivul de I/E finger în acest fel: finger://utilizator@numeserver

Citiţi pagina de manual: finger.

Vă permite să accesaţi fişierele altui calculator utilizînd un simplu cont de SSH şi utilitarele UNIX® standard de pe maşina distantă. În acest fel nu este necesar nici un software special pe server şi obţineţi acces la fişierele acelui calculator ca şi cum ar fi locale (sau ca în NFS, deoarece acesta este mai lent decît accesul local). El utilizează acelaşi protocol ca şi subsistemul VFS #sh din MidnightCommander.

Fish ar trebui să funcţioneze cu aproape orice sistem de calcul distant bazat pe un UNIX® compatibil POSIX. El utilizează comenzile de interpretor cat, chgrp, chmod, chown, cp, dd, env, expr, grep, ls, mkdir, mv, rm, rmdir, sed şi wc. Fish execută /bin/sh ca interpretor de comenzi asociat şi se aşteaptă să fie un interpretor Bourne (sau compatibil, precum bash). Dacă există comenzile sed şi file, precum şi fişierul /etc/apache/magic cu semnăturile de tipuri MIME, acestea for fi folosite.

Dacă Perl este disponibil pe maşina distantă, va fi utilizat în locul tuturor celorlalte utilitare, cu excepţia comenzilor env şi /bin/sh. Cu Perl operaţiile executate sînt mult mai rapide.

Fish poate funcţiona chiar şi pe maşini Windows® dacă sînt instalate utilitare precum cele din Cygwin. Toate programele listate mai sus trebuie să fie accesibile prin intermediul variabilei de mediu PATH şi interpretorul de comenzi iniţial trebuie să fie în stare să proceseze corect comanda echo FISH:;/bin/sh.

Dispozitivul de I/E pentru floppy disk vă oferă acces la unităţile de dischetă instalate pe sistemul dumneavoastră.

Litera unităţii de dischetă devine primul subdirector în URL-ul floppy. Să presupunem că există un fişier logo.png pe discheta din unitatea A. În aceste condiţii URL-ul va fi floppy:/a/logo.png

Dacă doriţi să accesaţi unitatea B, comanda floppy:/b o va îndeplini. floppy:/ este o scurtătură pentru floppy:/a.

Pentru a-l utiliza, trebuie să aveţi instalat pachetul "mtools" şi subsistemul de I/E să suporte tot ce suportă şi diferitele utilitare "mtools". Nu trebuie să montaţi dischetele, ci pur şi simplu să introduceţi floppy:/ în orice aplicaţie KDE 3.x şi veţi putea citi şi scrie dischete.

Merge şi cu memorii flash USB, unităţi ZIP şi JAZ. De exemplu, utilizaţi floppy:/u pentru memorii USB şi floppy:/z pentru discul ZIP. Pentru ca operaţiile de mai înainte să meargă, s-ar putea să fie necesar să editaţi fişierul /etc/mtools. Citiţi documentaţia asociată.

Acest subsistem de I/E vă oferă acces de citire şi scriere la unitatea de dischetă, dar nu simultan. Deşi puteţi citi şi scrie pe dischetă în aceeaşi sesiune, citirea şi scrierea trebuie să fie una după cealaltă, şi nu în acelaşi timp.

Autor: Alexander Neundorf (neundorf AT kde.org)

FTP este un serviciu Internet utilizat la transferul datelor de pe discul unui calculator pe discul altuia, indiferent de sistemul de operare.

Similar cu alte aplicaţii Internet, FTP utilizează o arhitectură client-server — un utilizator invocă un program FTP de pe un calculator, îi indică să se conecteze la un calculator distant şi apoi cere transferul unuia sau mai multor fişiere. Programul FTP local devine un client ce utilizează TCP pentru a contacta un program FTP server de pe maşina distantă. La fiecare cerere a utilizatorului pentru transferul unui fişier, clientul şi serverul cooperează pentru a trimite o copie a fişierului prin Internet.

Serverele FTP care oferă “FTP anonim” permit oricărui utilizator, nu numai utilizatorilor cu conturi pe acea maşină, să navigheze prin arhivele “ftp” şi să transfere fişiere. Unele servere FTP sînt configurare să permită utilizatorilor să pună fişiere.

FTP este de obicei utilizat pentru a accesa informaţii şi a obţine software stocat în fişiere aflate în arhivele FTP din întreaga lume.

Sursă: Parafrazat după http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/ftpdef.htm

Citiţi pagina de manual: ftp.

gopher s-a născut ca un serviciu de informaţii distribuit de campus la Universitatea Minnesota. Gopher permite utilizatorului să acceseze informaţii de pe serverele Gopher ce rulează pe maşini din Internet.

Gopher este un serviciu Internet de navigare care utilizează o interfaţă bazată pe meniuri. Utilizatorii selectează informaţii din meniuri care pot returna alt meniu sau să afişeze un fişier text. Un item poate exista pe serverul unde a avut loc interogarea sau poate fi pe un alt server Gopher (sau altă maşină gazdă). Gopher poate “tunela” din alt Gopher fără ca utilizatorul să ştie că serverul şi/sau maşina gazdă sînt altele. Gopher ascunde utilizatorului locaţia exactă a calculatoarelor, oferind “iluzia” unui singur set larg de meniuri interconectate.

Gopher permite utilizatorului să înregistreze locaţia unui item într-un “semn de carte” oferindu-i posibilitatea să urmeze direct “semnul de carte” către un item particular fără căutare în sistemul de meniuri. Meniurile Gopher nu sînt standardizate, astfel încît fiecare server are nota lui particulară.

Sursă: http://tlc.nlm.nih.gov/resources/tutorials/internetdistlrn/gophrdef.htm

gzip este un program de compresie

Dispozitivul de I/E gzip nu este direct utilizabil, scopul lui fiind acela de filtru. De exemplu subsistemul de I/E tar poate filtra un fişier prin subsistemul gzip pentru a afişa conţinutul un fişier tar.gz direct într-o fereastră Konqueror.

Dacă în Konqueror daţi clic pe un fişier comprimat cu extensia gz, acest dispozitiv de I/E este utilizat pentru a-l decomprima şi afişa ca fişier normal (necomprimat).

Dacă sînteţi programator şi doriţi să folosiţi filtrul "gzip", la adresa http://developer.kde.org puteţi găsi documentaţie despre utilizarea dispozitivelor de I/E.

Citiţi pagina de manual: gzip.

Sistemul de ajutor KDE

Vedeţi Centrul de Ajutor KDE.

http înseamnă HyperText Transfer Protocol.

Dispozitivul de I/E http este utilizat de toate aplicaţiile KDE pentru a controla conexiunile către serverele HTTP, adică web. Cea mai utilizată funcţie este cea de vizualizare a paginilor HTML în navigatorul web Konqueror.

Îl puteţi utiliza în Konqueror introducînd un URL de genul http://www.kde.org.

Citiţi pagina de manual: http.

HTTPS reprezintă HTTP încapsulat într-un flux SSL/TLS.

SSL înseamnă protocolul Secure Sockets Layer, un protocol de securitate care asigură comunicaţii confidenţiale prin Internet. El permite aplicaţiilor client/server să comunice în aşa fel încît să fie evitată interceptarea, modificarea sau falsificarea mesajelor.

TLS este un acronim pentru Transport Layer Security.

Protocolul IMAP4rev1 (Internet Message Access Protocol) permite accesul la mesaje din foldere de mail de pe un server. Spre deosebire de POP3, care este proiectat pentru a transfera şi şterge e-mail-urile de pe server, scopul IMAP este de a le stoca pe toate pe server şi să poată fi accesate din orice loc. Mesajele pot fi stocate pe server, transferate sau mutate între foldere.

Acest modul este deocamdată utilizat de KMail, dar îl puteţi utiliza şi în orice altă aplicaţie KDE ce utilizează subsistemele de I/E.

De exemplu, în Konqueror, pur şi simplu scrieţi imap://utilizator@nume.server.email/ pentru a lista folderele IMAP. Puteţi manipula folderele şi e-mail-urile în acelaşi mod în care lucraţi cu folderele şi fişierele din sistemul de fişiere local. URL-urile IMAP sînt definite în documentul RFC 2192.

IMAPS este protocolul IMAP criptat cu SSL.

Info reprezintă un mod de a prezenta documentaţia. Documentele sînt într-un format numit texinfo şi pot fi citite la linia de comandă de către programul numit info.

Dispozitivul de I/E Info vă permite să citiţi în Konqueror paginile info instalate pe sistemul dumneavoastră. Îl puteţi utiliza cu uşurinţă astfel:

info:/gcc

Această comandă vă va afişa nodul rădăcină al documentaţiei Info pentru compilatorul gcc.

Info este un înlocuitor GNU pentru man, dar nu este larg utilizat în afara software-ului GNU.

Din KHelpCenter puteţi naviga cu uşurinţă prin documentaţia Info instalată în sistem sau puteţi utiliza subsistemul de I/E direct din Konqueror sau din mini-linia de comandă.

Acest protocol intenţionează să ofere un fel de “vecinătate de reţea”, dar bazată numai pe stiva de protocoale TCP/IP şi cu posibilitatea de a utiliza şi alte protocoale în afară de SMB.

Subsistemul de I/E lan poate utiliza FTP, HTTP, SMB, NFS şi FISH.

Trebuie mai întîi configurat din KControl, Reţea->Răsfoire LAN. Pentru mai multe informaţii citiţi manualul Răsfoire LAN.

ldap este un protocol simplu de acces la un director de informaţii (Lightweight Directory Access Protocol). El oferă acces la un director X.500 sau un server LDAP de sine-stătător.

Puteţi utiliza dispozitivul de I/E ldap după cum urmează:

ldap://maşină:port/ou=Organizaţie,o=where,c=ro??sub pentru o interogare în sub-arbore

sau ldap://maşină:port/cn=MM,ou=Organizaţie,o=where,c=ro??base pentru a ramură completă.

Dispozitivul de I/E mailto este utilizat cînd daţi clic pe o hiperlegătură "mailto" dintr-o pagină HTML. Konqueror va deschide clientul de e-mail preferat pe care l-aţi configurat, cu o fereastră de compunere deschisă. Orice informaţii suplimentare din URL vor fi completate automat pentru dumneavoastră.

Ciţi pagina de manual: mailto.

Subsistemul de I/E mac vă permite să citiţi partiţii HFS+ direct din Konqueror sau orice alt dialog de fişiere KDE. El utilizează utilitarele hfsplus şi de aceea trebuie să le aveţi instalate pentru a-l putea utiliza.

Scrieţi mac:/ în Konqueror şi ar trebui să vedeţi conţinutul partiţiei Mac® OS. Dacă aţi mai utilizat kio-mac pînă acum, probabil veţi primi un mesaj de eroare că nu aţi specificat partiţia corespunzătoare. Introduceţi ceva în genul mac:/?dev=/dev/hda2 pentru a specifica partiţia. Dacă nu ştiţi care e partiţia Mac® OS, puteţi face încercări schimbînd hda2 la hda3 şi aşa mai departe. Eventual puteţi utiliza comanda "print" a utilitarului mac-fdisk. Această partiţie va fi utilizată data următoare astfel că nu trebuie să o specificaţi de fiecare dată.

Utilitarele hfsplus vă permit să afişaţi fişiere şi să copiaţi date de pe partiţiile HFS+, dar nu puteţi copia date pe ele sau să modificaţi numele fişierelor.

HFS+ de fapt ţine cont de două fişiere pentru fiecare pe care îl vedeţi (numite părţi): o parte resursă şi o parte date. Modul implicit de copiere nativ este de date brute, ceea ce înseamnă că este copiată numai partea de date. Dacă nu specificaţi altfel, fişierele text sînt copiate în mod text (la fel ca formatul brut, dar se modifică terminatorul de linie la cel UNIX® şi sînt eliminate unele caractere suplimentare). Cu altă cerere puteţi copia fişierele în format Mac Binary II, să specificaţi format text sau brut: mac:/fişierul-meu?mode=b sau mac:/fişierul-meu?mode=t. Pentru mai multe informaţii citiţi pagina de manual hpcopy.

Trebuie să aveţi permisiuni pentru a citi partiţia HFS+. Modul în care obţineţi aceste drepturi depinde de distribuţia dumneavoastră.

Dintr-un anumit motiv unele foldere din Mac® OS se termină într-un caracter asemănător cu un “f” cu coadă lungă. Se pare că acest lucru dă peste cap hfstools.

Utilizînd dispozitivul de I/E man puteţi citi paginile de manual instalate pe sistemul dumneavoastră. Este uşor de utilizat:

Există şi o scurtătură: #fopen, care are acelaşi efect ca mai sus.

Dacă nu găsiţi toate paginile de manual aşteptate, configuraţi variabilele de mediu MANPATH şi MANSECT.

La fel ca la orice alt dispozitiv de I/E KDE, este posibil să introduceţi un URL precum man:socket în orice aplicaţie KDE. Încercaţi acest lucru în KWrite şi veţi vedea pagina de manual în format HTML.

Abonaţi-vă la lista de discuţii: (kde-devel AT kde.org)

MRML înseamnă Multimedia Retrieval Markup Language. MRML este un protocol bazat pe XML ce asigură un acces standardizat la programarele de căutări multimedia. Pentru mai multe informaţii vizitaţi http://www.mrml.net.

kio_mrml este utilizat la funcţia de căutare de imagini în KDE

De exemplu, pentru a căuta imagini, scrieţi mrml:/ sau mrml:/un.alt.server în Konqueror.

Dispozitivul de I/E news este utilizat cînd daţi clic pe o hiperlegătură de ştiri Internet dintr-o pagină de web. El va deschide programul KNode şi dacă grupul de ştiri referit este disponibil pe serverul dumneavoastră, veţi fi subscris la el. Acest lucru este realizat utilizînd primul cont disponibil configurat în KNode.

Dacă decideţi că nu doriţi să citiţi grupul de ştiri, puteţi să vă dezabonaţi din KNode dacă daţi clic dreapta şi selectaţi itemul de meniu Dezabonează de la grup.

NFS, dezvoltat de Sun Microsystems, oferă acces distant transparent la sisteme de fişiere din reţea. Protocolul NFS a fost proiectat să fie independent de sistemul de operare, arhitectura de reţea şi protocolul de transport. Această independenţă este obţinută prin utilizarea primitivelor Remote Procedure Call (RPC - apel de procedură la distanţă) construite peste un nivel eXternal Data Representation (XDR - reprezentare externă a datelor).

Protocolul suport MOUNT execută operaţii specifice sistemului de operare ce permit clienţilor să ataşeze un arbore de foldere distant la un punct de montare din sistemul local de fişiere. Utilizînd controlul exportului procesul de montare permite serverului să ofere privilegii de acces la distanţă unui număr restrîns de clienţi.

Managerul de Interblocare oferă suport pentru blocarea fişierelor atunci cînd este utilizat într-un mediu NFS. Managerul de Interblocare în Reţea (NLM - Network Lock Manager) izolează aspectele inerente ale stării accesului exclusiv la fişiere folosind un protocol separat.

Sursa: http://www.networksorcery.com/enp/protocol/nfs.htm

Citiţi pagina de manual: nfs.

Dispozitivul nntp accesează direct serverele de NNTP.

Acest dispozitiv nu poate fi utilizat cu un server ce nu implementează comanda GROUP aşa cum se întîmplă cu unele versiuni ale popularului server de ştiri INN utilizat adeseori de ISP-işti. El merge bine cu leafnode, utilizat de foarte mulţi pentru a păstra seturi articole de ştiri în mod deconectat pe propriul sistem sau pe un server din reţeaua locală.

Puteţi apela dispozitivul nntp dacă scrieţi nntp://serverul_meu/nume_grup în bara de URL-uri Konqueror.

Dacă introduceţi un nume de grup ca mai sus şi grupul este disponibil, veţi vedea mesajele acelui grup ca iconiţe în Konqueror.

Dacă deschideţi un mesaj veţi vedea conţinutul lui ca text obişnuit, cu toate antetele. Acest lucru poate fi util pentru a depana conexiunea de la un client de ştiri către un server. De exemplu pentru a vă asigura să noul dumneavoastră server leafnode merge corect.

Dacă nu introduceţi un nume de grup, ci numai numele serverului, veţi vedea o listă a grupurilor disponibile.

Ţineţi cont că această operaţie poate să dureze enorm şi generează un trafic de reţea excesiv. Unele servere de ştiri comerciale au peste 60000 de grupuri şi o asemnea acţiune poate să vă îngheţe interfaţa grafică.

Protocolul "Post Office Protocol" (POP3) permite unui utilizator de pe o maşină client să-şi acceseze căsuţa de mail găzduită pe un server.

POP3S este protocolul POP3 criptat folosind SSL.

Dispozitivul de I/E print vă permite să răsfoiţi rapid diferitele secţiuni ale KDEPrint prin intermediul “folderelor virtuale”. Aceste foldere vă afişează informaţii despre subsistemul de tipărire.

print:/ reprezintă unul din multele dispozitive utile implementate de KDE. Pentru a-l accesa nu trebuie decît să scrieţi print:/ în cîmpul de adresă al Konqueror. print:/ nu oferă numai un acces “în mod citire” la subsistemul de tipărire, ci vă permite să modificaţi setările imprimantelor şi de asemenea să adăugaţi noi imprimante şi clase.

Dacă o anumită operaţie sau anumite informaţii nu sînt accesibile unui utilizator normal, vi se va cere parola de "administrator" sau "root".

Puteţi să salvaţi semnele de carte utilizate frecvent, precum print:/manager

Sintaxa validă este print:/[cale-la-folder-virtual] sau print:[cale-la-folder-virtual]

Observaţie: Unele vizualizări şi acţiuni depind puternic de subsistemul de tipărire care este instalat pe calculatorul dumneavoastră şi activat pentru KDE. Paginile cu informaţii despre imprimante afişează numai acele părţi care sînt valide pentru subsistemul de tipărire KDE selectat. Dacă în mod normal rulaţi CUPS, dar aţi comutat temporar la “Tipărire LPD UNIX generică” -- ceea ce este posibil -- veţi vedea mult mai puţine informaţii deoarece LPD nu este capabil să utilizeze acelaşi volum de setări ca în CUPS.

Sintaxa corectă pentru a accesa diferite foldere virtuale şi o scurtă explicaţie despre ceea ce reprezintă:

Puteţi afla mai multe despre tipărire şi funcţiile puternice ale KDEPrint dacă citiţi Manualul KDEPrint local sau site-ul de web KDEPrint unde există documentele publice (HTML şi PDF), conţinînd Tutoriale, Răspunsuri la întrebări frecvente şi sfaturi generale cu privire la procesul de tipărire.

Nu este încă documentat.

Cu ajutorul Konqueror puteţi iniţia o sesine rlogin pe un server ce oferă acest tip de serviciu.

Pentru a utiliza acest dispozitiv din bara de URL-uriKonqueror, scrieţi rlogin:/nume_maşină

Aceasta va iniţializa Konsole cu o sesiune rlogin ce vă cere parola pentru logare.

Dispozitivul de I/E rlogin utilizează numele de utilizator al contului sub care rulaţi în mod curent KDE.

După ce aţi introdus corect parola, puteţi începe sesiunea distantă..

Citiţi pagina de manual: rlogin.

SFTP este un protocol de transfer securizat al fişierelor. sftp este un program de transfer interactiv al fişierelor similar cu ftp, dar care execută toate operaţiile printr-un canal de transport ssh criptat. El poate utiliza multe din caracteristicile ssh, inclusiv autentificarea cu cheie publică şi compresia datelor.

Citiţi pagina de manual: sftp.

Dispozitivul de I/E smb vă permite să răsfoiţi partajările dintr-o reţea Windows® (sau Samba).

Pentru a vedea grupurile de lucru, introduceţi smb:/.

smb:/un_grup va lista toate maşinile din acel grup de lucru.

Pentru a vedea partajările unei maşini, introduceţi smb://un_server sau smb:/un_grup/un_server.

Pentru a accesa direct o partajare, introduceţi smb://un_server/o_partajare sau smb:/un_grup/un_server/o_partajare.

Subsistemul de I/E smb încapsulează activitatea utilitarului smbclient care este parte a pachetului Samba. Acest lucru înseamnă că trebuie să aveţi instalat Samba pentru a utiliza acest dispozitiv.

Pentru a vă putea autentifica la controlere de domeniu Windows® NT, trebuie să aveţi cel puţin Samba 2.0. Pentru a accesa partajări de pe maşini Windows® 2000, aveţi nevoie de cel puţin Samba 2.0.7. Pentru a scrie pe partajări Windows, aveţi nevoie de Samba 2.2.4 sau mai recent sau un petic software de la http://lisa-home.sourceforge.net/smbclientpatch.html.

În modulul Reţea->Partajări Windows din KControl puteţi seta numele de utilizator şi parola implicite. Este util în special dacă sînteţi membru al unui domeniu Windows® NT. Acolo puteţi seta şi un nume de grup de lucru, dar de cele mai multe ori nu este nevoie de el.

Acest subsistem a fost testat şi dezvoltat folosind în principal Samba 2.0.7, dar ar trebui să meargă şi cu alte versiuni.

Autor: Alexander Neundorf (neundorf AT kde.org)

Este un protocol de transmis e-mail-uri de la o maşină client către un server de poştă electronică.

Citiţi: Simple Mail Transfer Protocol .

Un program de arhivare este proiectat pentru a stoca şi extrage fişiere dintr-un fişier arhivă, cunoscut şi sub numele de fişier TAR. Un asemenea fişier este creat pe bandă magnetică, dar adeseori este scris pe disc ca fişier obişnuit.

Citiţi pagina de manual: tar.

Protocolul de terminal de reţea (TELNET) permite unui utilizator să se conecteze pe orice calculator din reţea care suportă TELNET.

Citiţi pagina de manual: telnet.

Dispozitivul de I/E thumbnail este utilizat de KDE pentru generarea persistentă şi independentă de reţea a mini-imaginilor.

Acest subsistem utilizează module pentru a genera mini-imaginile. Puteţi activa afişarea acestor mini-imagini din submeniul Vizualizare->Previzualizare, disponibil în Konqueror în modul manager de fişiere.

Nu este util utilizatorului în mod direct, dar dacă sînteţi programator îl puteţi utiliza din aplicaţiile dumneavoastră pentru a crea previzualizări fişierelor.

Citiţi documentaţia din surse pentru mai multe informaţii. O veţi găsi în $KDEDIR/include/kio/thumbcreator.h sau în folderul de surse KDE kdebase/kioslave/thumbnail.

WebDAV (Distributed Authoring and Versioning) este protocolul pentru web. El permite manipularea uşoară a documentelor şi scripturilor de pe un server http şi are funcţii adiţionale pentru a simplifica controlul versiunilor pentru mai mulţi autori.

Utilizarea acestui protocol este simplă. Introduceţi locaţia pe care doriţi să o vizualizaţi la fel ca pe un URL http cu excepţia faptului că începutul lui trebuie să fie webdav://. Un exemplu ar putea fi webdav://www.server.com/cale/. Dacă specificaţi un nume de folder, va fi afişată o listă de fişiere şi foldere pe care le puteţi administra în acelaşi mod în care lucraţi cu fişierele şi folderele oricărui alt sistem de fişiere.

Pentru a profita de funcţionalităţile suplimentare, aveţi nevoie de aplicaţii care să le suporte. Deocamdată nu există aplicaţii care să le suporte utilizînd acest subsistem de I/E.

WebDAVS este protocolul WebDAV ce utilizează SSL pentru criptare.